Biserica lui Aga Bălăceanu

Ridicată de boierul care a dorit să mute capitala la Balaci, Teleorman

• Cuvânt de început

În județul Teleorman există unul dintre cele mai importante lăcașuri de cult din Țara Românească, vechi de 339 de ani.

Comuna Balaci, locul unde se află această biserică, a fost moșia străbună a Bălăcenilor, o familie de boieri români, mari dregători, care au dăinuit aproape 700 de ani în această parte de țară. Nu voi enumera fiecare membru acum, dar am să vă povestesc pe scurt despre această biserică, cei care au ridicat-o/finalizat-o și totodată vă voi prezenta tablourile votive din interior.

• Constantin Aga Bălăceanu

Piatra de temelie a bisericii a fost pusă în 1684 de către CONSTANTIN AGA BĂLĂCEANU, fiul lui Badea "Ușurelul" Bălăceanu și al Mariei Cocorăscu. BĂLĂCEANU a fost un boier, Mare Agă (dregător domnesc) în vremea domnitorului Șerban Cantacuzino (1678 - 1688) și cel mai apropiat sfetnic credincios al acestuia. Căsătorit cu Maria, una dintre fiicele lui Șerban Cantacuzino, CONSTANTIN BĂLĂCEANU a legat relații și mai puternice în primă fază cu marea familie a Cantacuzinilor.

Pisania bisericii

În toamna lui 1688, Șerban Cantacuzino a trimis la porțile Imperiului Habsburgic o solie pentru a negocia trecerea Țării Românești în tabăra creștină, dorind astfel ruperea definitivă de sub vasalitatea turcilor. Din această solie, printre alții, făcea parte și CONSTANTIN BĂLĂCEANU. Șerban Cantacuzino avea să moară în toamna acelui an, fiind succedat de Constantin Brâncoveanu, nepotul său. Din acest moment, rivalitatea la tronul Țării Românești a crescut semnificativ în următorii doi ani, lupta politică fiind dat între Constantin Brâncoveanu și CONSTANTIN BĂLĂCEANU, cel din urmă, conform unor povești din popor, dorind chiar să mute capitala de la București la Balaci.

CONSTANTIN BĂLĂCEANU avea legături politice strânse cu împăratul Leopold I, cel care i-a oferit o stemă și titlul de conte al Sfântului Imperiu Romano German. MARELE AGĂ BĂLĂCEANU a început astfel construirea unui palat de dimensiuni voievodale chiar vizavi de biserica din imagini, palat care nu a fost niciodată finalizat pentru că AGA BĂLĂCEANU avea să moară în Bătălia de Zărnești (1690) luptând de partea imperialilor împotriva trupelor turcești și române conduse (și) de Constantin Brâncoveanu.

După moartea lui BĂLĂCEANU, Brâncoveanu a poruncit să i se taie capul si să fie adus la București, după moda otomană, iar în același timp toate casele să fie distruse. În biserica din Balaci, în prezent, oficial înțeleg că nu există portretul lui AGA BĂLĂCEANU, deși unul din tablourile votive, precum am discutat cu mai multe persoane, se prea poate să fie o interpretare a acestuia. Din cauza înverșunării sale asupra lui AGA BĂLĂCEANU, Brâncoveanu a ars orice pictură/potret votiv care-l reprezenta pe AGĂ.

• Marele Ban Constantin Bălăceanu

După moartea lui Aga Constantin Bălăceanu, biserica din Balaci nu va fi terminată, aceasta neavând nici pisanie timp de aproape 141 de ani până când, în 1825, MARELE BAN CONSTANTIN BĂLĂCEANU (1764-1831) avea să finalizeze biserica familiei începută la Balaci de Aga Constantin Bălăceanu. MARELE BAN CONSTANTIN BĂLĂCEANU a fost pitar, apoi a ajuns, pe rând, clucer, paharnic și mare logofăt.

În 1826 cunoaşte apogeul carierei politice sub Grigore IV Ghika, care-l numeşte Mare Ban al Craiovei. A fost ctitor de biserici, ridicând cinci lăcaşuri de cult, fiind totodată proprietar pe cea mai mare parte a domeniului de la Balaci, cu toate satele din jur, pe care l-a sporit prin achiziționarea altor moșii. A fost unul dintre cei mai bogați boieri ai țării și cel mai înstărit dintre toți Bălăcenii, din toate timpurile, Gheorghe Lazăr considerându-l un adevărat cărturar, aparținand unei generații de oameni instruiți, printre care Iordache si Dinicu Golescu, Ion Cantacuzino. A fost căsătorit cu Sultana Pârșcoveanu, căsnicie din care au rezultat patru băieți și două fete.

• Portretele votive ale Bălăcenilor

Cel mai interesant și important aspect referitor la această biserică este faptul că adună în același loc aproape toate portretele familiei.

Portret votiv din interiorul bisericii ce-l reprezintă pe MARELE BAN CONSTANTIN BĂLĂCEANU, cel care a finalizat biserica în 1825.

Există două ipoteze aici: [1] Acest portret, așa cum mi-a explicat cineva din Balaci, foarte posibil să fie cel al lui Dinu Bălăceanu, tatăl Marelui Ban Constantin Bălăceanu. Dinu Bălăceanu este reprezentat aici alături de soție și de copilul care avea să devină peste ani Marele Ban Bălăceanu. [2] Într-o părere pur personală, tind să cred că acesta este portretul imaginar al lui Aga Bălăceanu, cel care a ctitorit biserica, alături de Maria Cantacuzino și fiul Ioan Groful. Spun acest lucru pentru că nu văd sensul ca Mare Ban Bălăceanu să desenze de două ori portretul său (adult și copil) fără a-l lua în considerare și pe ctitorul bisericii.

Tablou votiv din interiorul bisericii ce-i reprezintă pe: MARE BAN CONSTANTIN BĂLĂCEANU (stânga) împreună cu soția Sultana Pârșcoveanu și pe Dinu Bălăceanu/Aga Bălăceanu alături de familie (dreapta).

Tablou votiv din interiorul bisericii ce-i reprezintă pe Costache Bălăceanu și soția sa, Maria (Marili) Văcărescu.

Tablou votiv din interiorul bisericii reprezentând două domnițe, cea din stânga fiind Marghiloaia (Maria) Bălăceanu, fiica MARELUI BAN CONSTANTIN BĂLĂCEANU. Cea din dreaptă, cel mai probabil este tot una din fete, însă nu știu cu siguranță despre cine este vorba.

În dreapta, cel mai probabil, se află portretul votiv al Sultanei Pârșcoveanu, căsătorită cu Mihai Bălăceanu (posibil cel din stânga). După moartea lui Mihai Bălăceanu, Sultana s-a căsătorit cu Mare Ban Constantin Bălăceanu.

Portret votiv din interiorul bisericii ce-l reprezintă pe unul dintre băieții MARELUI BAN CONSTANTIN BĂLĂCEANU, anume Ioan (Iancu), Ștefan, Constantin sau Grigore.

Portret votiv din interiorul bisericii ce-l reprezintă pe unul dintre băieții MARELUI BAN CONSTANTIN BĂLĂCEANU, anume Ioan (Iancu), Ștefan, Constantin sau Grigore.

Tablou votiv din interiorul bisericii ce-i reprezintă pe ctitorii lăcașului de cult: MARE BAN CONSTANTIN BĂLĂCEANU (stânga) și Dinu Bălăceanu/Aga Bălăceanu (dreapta).

Portretele votive ale Bălăcenilor din interiorul bisericii.

Îmi doresc să realizez un tur ghidat la această biserică, la ruinele palatului cât și curtea fortificată de la Tătăraștii de Sus în cadrul Țara cu Balauri, însă am nevoie de câteva aprobări din partea mai multor persoane. Sper să pot începe în curând discuțiile formale. Dacă sunteți interesați, îmi puteți scrie aici sau pe Facebook și povestim mai multe.

---